Încep prin a spune că anul trecut am văzut filmul ,,Mândrie și prejudecată”, iar anul acesta am decis să citesc și cartea. Pot spune că există câteva diferențe între descrierile din carte și scenele integrate în film. Cu toate acestea, merită să citiți cartea, la fel de mult cum și fimul merită să fie vizionat.
,,Mândrie și prejudecată” se încadrează în genul literar clasic. Jane Austen este o scriitoare britanică, care a trăit între secolele XVIII-XIX. Acest lucru este important de menționat, întrucât modul în care sunt relatate evenimentele din carte reflectă stilul de viață al persoanelor cu un statul social superior sau al celor care se ridică la acest rang.
Până să descriu ce mi-a plăcut la carte și cum are loc firul narativ, vreau să scot în evidență faptul că această operă literară trebuie citită și de persoanele care nu au o afinitate pentru operele axate pe romantism. De ce spun asta? Ei bine, operele lui Jane Austen pot fi citite și pentru stilul literar inovativ, nu numai pentru acțiune.
Inovațiile scriitoarei Jane Austen
Jane Austen se numără printre primii autori care au folosit stilul ,,discurs indirect liber”. Practic, gândurile și textele personajelor sunt integrate în discursul naratorului, fără verbe de declarații. Pe lângă această inovație în literatură, Jane Austen a fost printre primii autori care au abordat ,,romanul realist modern”. Ea a scris la nivel micro, deci relatările despre personaje și viețile lor sunt inspirate din realitate și fac referire la o anumită categorie socială. Spre deosebire de Honoré de Balzac, care este considerat pionier al realismului, la nivel macro și/sau universal, întrucât el descrie mai multe categorii sociale: țărani, burghezi și așa mai departe.
Personajele importante din carte
Elizabeth Bennet este cea de-a doua fiică a soților Bennet, doi oameni care făceau parte din mica nobilime care exista în mediul rural. Cea mai mare soră este Jane Bennet, care se apropie de vârsta asociată cu statutul de ,,fată bâtrână”, nemăritată la timp. Aici observăm diferențele dintre mentalitatea de la începutul secolului al XIX-lea, față de mentalitatea din zilele noastre. Practic, Jane Bennet avea 22 de ani și jumătate, iar Elizabeth avea 20 de ani și jumătate. După Elizabeth, zis și Lizzy, din familie mai făceau parte și surorile: Mary, Catherine (Kitty) și Lydia Bennet.
Pentru a descrie părinții, menționez că mama fetelor era mai îngustă la minte decât soțul Bennet, care era mai tăcut din fire, dar care avea o plăcere pentru cărți. În cazul mamei, aceasta avea o plăcere pentru ieșirile în societate, în special baluri. Această plăcere derivă din dorința de a-și mărita fetele cu domni care să le le facă fericite și care să le ofere siguranță materială, respectiv o imagine mai bună la nivel social.
Un alt personaj este Charles Bingley, un băiat bogat, care provine dintr-o familie de burghezi care se ocupau de comerț. Autoarea realizează o legătură bazată pe sentimente între el și Jane Bennet. Sentimente care au prins contur în momentul în care acesta a ajuns la țară și a închiriat moșia Netherfield Park, aflată în apropierea moșiei Longbourn, al soților Bennet.
Charles Bingley mai avea două surori, pe Louisa Hurst și pe Caroline Bingley. Un alt personaj important este domnul Fitzwilliam Darcy, în vârstă de 28 de ani și care va avea, pe parcurs, o legătură strânsă cu Elizabeth. Domnul Darcy face parte din nobilime, dar are un statut social mult mai important decât Bingley. Sora acestuia este Georgiana Darcy, în vârstă de 16 ani, apoi o avem pe Charlotte Lucas, prietena lui Elizabeth. Printre personaje se mai numără verisorul lui Elizabeth, William Collins (preot anglican), iar nu în ultimul rând, George Wickham – tânărul cu care a copilărit Darcy.
Acțiunea romanului, pe scurt
Familia Bennet află că în satul lor apare un tânăr bogat, pe nume Charles Bingley. Acesta a închiriat o moșie și se aud zvonuri că va veni și sora lui. După ce zvonurile au devenit realitate, alături de Bingley, apre și prietenul său – Domnul Darcy. Deoarece sunt noi veniți, a existat un bal la care participă mai multe tinere, inclusiv cele din familia Bennet.
La bal, Jane și Bingley încep să fie atrași unul de celălalt, spre bucuria mamei Bennet, care se gândea la o posibilă căsătorie între cei doi tineri. Ca o scurtă paranteză, societatea britanică de la începutul secolului al XIX-lea este descrisă de autoare sub forma unei ironii fine. Cu alte cuvinte, o societate în care femeile au nevoie de soți care să aibă grijă de ele, deși ele însele fac parte din rândul aristocraților. Femei care au educație, dar care singura ocupație este administrarea gospodăriilor (fie ele moșii), precum și aflarea diferitelor zvonuri despre oameni sau despre noile tendințe în modă.
Până aici nu este nimic ieșit din comun, bărbații erau văzuți drept capul familiei, doar că relațiile se manifestau în mod diferit, mai exact, erau văzute ca niște angajamente pe termen lung. În cazul în care tinerii locuiau împreună înainte de căsătorie, onoarea fetei și a familiei erau distruse. În acest caz, căsătoria trebuia făcută imediat.
Pe lângă Jane, în carte, autoarea pune accent și pe Elizabeth. La bal, aceasta va avea neplăcerea de a-l vedea pe domnul Darcy care, deși arătos, pe la jumătatea balului ajunge să fie perceput de mulțime drept un domn mândru, care are o atitudine superioară față de ceilalți. Acest lucru este observat chiar de Elizabeth, care îl urmărește din priviri fără un scop romantic, ci pentru că este prima dată când îl vede la balul din zonă. Ea constată că Darcy nu dansează deloc, spre insistențele lui Bingley, care pare un tip agreabil și cu chef de distracție. Bingley este cel care îi propune lui Darcy să danseze cu domnișoara Elizabeth, însă, Darcy refuză să o facă, scoțând în evidență faptul că prietenul său dansează cu cea mai frumoasă fată de la bal, adică Jane. Atunci, Bingley îi sugerează prietenului său să o invite pe Elizabeth la dans, iar Darcy se întoarce cu spatele, o vede și răspunde sec:
E acceptabilă, dar nu destul de frumoasă ca să mă tenteze pe mine, iar acum nu am chef să dau atenție tinerelor domnișoare neglijate de alți bărbați.
Felul în care Darcy vorbește despre Elizabeth stârnește în inima acesteia o antipatie față de el. După bal, Elizabeth vorbește cu sora sa, Jane, despre cele întâmplate, apoi, pe parcurs, îi va spune despre domnul Darcy și prietenei sale, Charlotte.
Pentru că între domnul Bingley și Jane există șanse să se înfiripe ceva, acesta și Darcy vizitează casa familiei Bennet, iar pentru a-i întoarce favoarea, domnișoarele Bennet se duc acasă la Bingley. Un alt motiv este și pentru ca Jane să se cunoască mai bine cu acesta. În acea zi au avut loc discuții între surorile Bennet, Bingley, surorile sale și, nu în ultimul rând, între domnul Darcy.
Darcy începe să o simpatizeze pe Elizabeth când constată expresia frumoasă din ochii întunecați de pe chipul său. Dacă la bal nu avea un interes față de ea, acum lucrurile s-au schimbat. El alege să o invite la dans, dar ea îl refuză.
După această întâlnire, Jane primește o invitație de la sora lui Bingley. Invitația scoate în evidență dorința surorii lui Bingley de a sta de vorbă cu posibila cumnată. Jane alege să onoreze invitația și se îndreaptă spre moșia lui Bingley, însă, cum drumul este friguros, aceasta răcește. La scurt timp, familia Bennet află, printr-o scrisoare, despre starea de sănătate a fiicei lor, iar Elizabeth alege să plece către casa domnului Bingley, pe jos, pentru a o vedea pe sora sa.
Ajungând acolo, după o distanță de 3 mile pe jos și prin noroi. Domnul Bingley o primește cu drag, alături de surorile sale. Acolo este prezent și domnul Darcy. Sora mai mică a domnului Bingley îl place pe Darcy și încearcă să o pună într-o lumină proastă pe Elizabeth, deoarece aceasta a venit cu hainele murdare de noroi și părul răvășit. Toate aceste vorbe sunt spuse deoarece îl place pe Darcy și dorește ca el să nu simtă ceva față de Elizabeth (Lizzy). Bineînleles că domnișoara Bingley era rezervată cu Lizzy.
Elizabeth petrece câteva zile acolo, împreună cu sora sa, dar antipatia față de Darcy nu se schimbă, iar acesta este rece și indiferent. În casa soților Bennet apare vărul Collins. Acesta le face o vizită pentru a îmbunătăți legătura cu familia, după moartea tatălui său, dar și pentru a-și găsi o soție. După scurt timp, Lizzy și Jane se întorc acasă și fac cunoștință cu vărul lor.
Pe parcursul cărții se vorbește despre plecarea familiei Bingley, alături de Darcy. În familia Bennet apăruse o stare melancolică și teama că Jane nu se va mai mărita. Apare în joc personajul Wickham, un ofițer arătos, care a copilărit cu domnul Darcy. Această prietenie s-a rupt din motive care îl pun în favoare pe domnul Darcy, deși Wickham o minte pe Elizabeth, încercând să îl scoată vinovat pe Darcy pentru această ruptură. Pentru că regimentul este o atracție pentru tinerele domnișoare în căutare de viitori soți, Elizabeth vorbește cu Wickham și începe să aibă o simpatie față de el. Pentru că ofițerul nu era în relații bune cu Darcy, acesta reușește să o facă pe Lizzy să aibă o prejudecată mult mai rea despre Darcy.
Autoarea cărții mai aduce în discuție despre un alt bal, la care va participa și vărul Collins, care va dansa cu Lizzy. Pe parcursul cărții se vorbește despre plecarea familiei Bingley, alături de Darcy. În familia Bennet apăruse o stare melancolică și teama că Jane va rămâne nemăritată.
Vărul Collins dorește să o ia de soție pe Elizabeth și, după câteva zile, o cere în căsătorie, dar ea îl refuză categoric. După, aproximativ 3 zile de la refuz, Collins ajunge să vorbească cu Charlotte și o cere pe aceasta de soție, spre mirarea familiei Bennet. Charlotte era trecută de vârsta acceptată pentru măritiș, având doar 27 de ani. Autoarea o descrie drept o tânără nu prea frumoasă, care avea șanse slabe să se mai căsătorească. Din aceste considerente, putem deduce că Charlotte a ales să se căsătorească din cauza presiunii sociale și pentru a nu rămâne pe banii părinților. Pentru ea, dragostea nu era văzută ca pe ceva necesar, ci ca pe o chestiune de șanse.
Tot în carte este relatat faptul că Elizabeth este invitată la casa noilor miri, Collins și Charlotte, pentru a-i ține companie prietenei sale. Domnul Collins este angajatul lui Lady Catherine, mătușa lui Darcy. Pentru că domnul Collins este preot la parohia patronată de Lady, acesta o vizitează împreună cu soția sa și Elizabeth. Cei doi soți o prezintă pe Lizzy doamnei Lady și au loc discuții, jocuri cu cărți, cântece la pian etc. Distanța de la casa familiei Bennet și cea a soților Collins este foarte mare, ambii soți locuiau în Kent.
Cât timp Elizabeth stă la doamna Lady, constată că și domnul Darcy este acolo. Cei doi nu s-au mai văzut de luni bune, dar între ei nu există apropieri, decât câteva conversații vagi. Elizabeth află din greșeală de la colonelul Fitzwilliam că domnul Darcy a fost cel care a încercat să îi separe pe Jane și pe Bingley. Auzind acestea, Lizzy devine supărată, în joc era fericirea surorii sale.
Pornind de la această informație, ea ajunge să îl disprețuiască și mai tare pe Darcy și refuză să mai viziteze (alături de familia Collins) moșia doamnei Lady. Văzând lipsa lui Elizabeth, Darcy merge acasă la familia Collins, unde o găsește singură. El îi face o cerere în căsătorie, dar Elizabeth constată mândria de care el dă dovadă. Deși este îndrăgostit de ea, scoate în evidență diferențele de statut dintre ei. El fiind mult mai bogat decât tatăl ei, care era gentleman.
Deși Elizabeth are prejudecăți despre el, antipatia este și mai mare, drept dovadă că îi refuză cererea în căsătorie și îi aduce la cunoștință faptul că a intervenit în viața amoroasă a lui Jane, precum și că a fost nedrept față de Wickham. După acestă întâlnire, a doua zi, Darcy vine la Elizabeth și îi dă o scrisoare în care îi explică de ce a intervenit în relația lui Jane cu Bingley și că Wickham este un tip îndatorat, dar și un escroc sentimental, care a încercat să fugă și cu sora lui, Georgiana Darcy.
Legăturile dintre cei doi sunt rupte timp de patru luni. Când Lizzy este rugată de mătușa ei să viziteze moșia Pemberley, care este deținută de Darcy, ea refuză, pe moment, dorind să viziteze lacurile, dar când află că Darcy nu este acasă, acceptă să viziteze locuința. Ajungând la moșie, află că Darcy este un tip sufletist, bun cu servitorii și oamenii săraci. Îi vede tablourile și începe să simtă mai mult pentru el, deoarece află că a avut prejudecăți. Din pură coincidență, Darcy ajunge acasă de urgență, din motive profesionale și dă de Elizabeth. El se comportă exemplar, în ciuda schimburilor de replici din seara în care Lizzy i-a refuzat mâna.
Pe parcurusul cărții se constată că sora cea mai mică a lui Elizabeth, Lydia Bennet, fuge cu ofițerul George Wickham, deși ei nu erau căsătoriți. Lucru grav, care afectează onoarea întregii familiei, mai ales al viitoarelor fete care urmau să se căsătorească. În acest caz, Elizabeth se pregătește să îi dea de veste unchiului și mătușii sale. Apare și Darcy, acesta află de incident și alege să ajute onoarea familiei, fără ca membrii Bennet să afle.
Între timp, Lydia s-a căsătorit cu ofițerul George Wickham, la îndemnul lui Darcy. Acesta din urmă a plătit și datoriile ofițerului. Elizabeth află despre asta mai târziu, iar sentimentele pentru Darcy cresc.
Cartea se încheie cu 3 căsătorii, cea a lui Lydia, cea a lui Jane cu Bingley și cea a lui Elizabeth cu Darcy.
Reflecții personale
Această carte este cu adevărat o operă de artă! Mi-a plăcut felul în care autoarea a descris trăirile personajelor, fără să pună accent pe foarte multe detalii despre cadrul în care se desfășoară acțiunea. Este o carte romantică, dar fără scene smut. Acest lucru este foarte important. Este o lectură perfectă pentru cititorii care doresc un slow burn, cu multă tânjire ascunsă (yearning).
Ratingul cărții este de ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️
a) Diferențe între film și carte
Ecranizarea din 2005 a suferit câteva modificări față de scenele din carte, pentru a crește nivelul de romantism și de dramatism.
- Am observat că în carte, cererea în căsătorie făcută de Darcy lui Elizabeth are loc seara, când ea rămâne singură acasă la familia Collins. În schimb, scena din film este mutată în aer liber, în mijlocul unei furtuni, lângă o clădire arhitecturală, unde disputa pare că are patos.
- O altă diferență semnificativă apare în timpul vizitei lui Elizabeth la moșia Pemberley. În timp ce în carte Lizzy privește un tablou al lui Darcy, în ecranizare cadrul este modificat, apărând sculptura acestuia. Această schimbare are, cel mai probabil, rolul de a amplifica atracția pe care Lizzy începe să o simtă față de el.
Întrebări frecvente
Despre ce este cartea – Mândrie și prejudecată, de Jane Austen?
Cartea este despre o relație de dragoste dintre Elizabeth Bennet și domnul Darcy, de la începutul secolului al XIX-lea și despre nobilimea britanică. Dragostea celor doi apare după ce dispar prejudecățile lui Jane față de caracterul mândru al lui Darcy, și după ce acesta renunță la mândrie și la caraterul superior.
Cine a scris mândrie și prejudecată?
Autoarea britanică, Jane Austen, care a adus inovații pentru literatură.
În ce perioadă are loc acțiunea din cartea Mândrie și prejudecată, de Jane Austen?
Acțiunea are loc în sate din Marea Britanie, respectiv în Kent și Londra, de la începutul secolului al XIX-lea.
Care era primul titlu al cărții, înainte de mândrie și prejudecată?
Prima variantă pentru manuscrise se numea ,,First Impressions” din perioada 1796–1797.
Câte pagini are cartea Mândrie și prejudecată?
Cartea variază de la o editura la alta, dar, pentru că este o carte clasică, poate avea aproximativ 412 pagini. Majoritatea autorilor clasici scriau mult, pentru ca doreau să fie plătiți mai bine. Jane Austen a prins perioada în care trebuia să scrie trei volume, per carte.
Concluzie
,,Mândrie și prejudecată” este o carte excelentă, care ajută cititorul să înțeleagă stilul de viață al artistocrației britanice de la începutul secolului al XIX-lea, dar și o lectură pentru iubitorii de literatură romantică, cu drame și dor ascuns.
Citește și recenzia cărții Crimă și pedeapsă, de E.M Dostoievski sau Chiajna din casa mușatinilor, de Simona Antonescu, unde vei descoperi informații despre copilăria uneia dintre primele femei din lume care a luptat în bătălii.